Cautand prin arhiva...gasesti povesti
- Ecaterina Diac
- 27 mar. 2017
- 2 min de citit
Având în vedere faptul că fiecare fotograf are sute de mii de poze la palmares,fiecare idee abordata având o istorie semnificativă m-am gândit să caut prin arhivă și să scriu despre câteva amintiri cu privire la unele poze mai dragi mie.Cum au fost realizate și care e amintirea mea referitoare la fiecare.

Cred că aveam 14-15 ani când am primit primul meu aparat,Canon 1000d,am fost atât de încântată că nu l-am lăsat din mână deloc.Acesta e primul meu autoportret,făcut pe modul P(portrait)nu știam încă să folosesc M.Poza e realizată în grădina bunicii mele, cu timer,apartul sprijinit pe un stâlp de lemn fix ca cel din poză.Țin minte că aveam emoții să nu cadă și fugeam înainte-înapoi să-l prind în caz de.

Poza făcută de prietena mea,Maria,pe lacul Bistrița de lângă Piatra-Neamț după ce am mers 7 km pe jos și am adoptat și un câine,toate într-o zi.Să nu mai zic că am stat să facem bărci din hârtie,doar pentru a avea o singură poză reușită,în care acestea se aliniau perfect.

Aceasta este Bianca,verișoara mea dragă când avea 5 ani,alături de caprița ei preferată pe care în ajunul Paștelui o îmbrățisa cu drag.Mereu când privesc poza asta îmi amintesc de dragostea mea pentru animale și de inocența copilăriei.Puțină dragoste nu strică,zic!

Poza e facută anul trecut prin martie,pe lacul Bistrița,unde lebedele se apropie foarte tare de mal dacă le hrănești.Știu că eram singură,nu era nici o lebădă și eram deja nerăbdătoare.Am așteptat să apară vreo 2-3 ore,dar a meritat căci au venit așa aproape că puteau să-mi mănânce din mână.

Aceasta este o poză simplă,nu exprimă cine știe ce,poate nu e încadrată bine și poate nu e editată deloc dar acest om merită exprimată povestea. E un om al străzii,ce locuiește pe unde apucă.L-am cunoscut într o zi de iarnă când trecând pe lângă baraj l-am observat stând în genunchi,plângând,cu o lebădă în brațe...lebăda era moartă. M-am apropiat dar nu am îndrăznit să-l fotografiez atunci,nu mi se părea potrivit.Mi-a povestit cum a ajuns să fie așa,cum s-a întors destinul impotriva lui și mai ales cum a murit această lebădă vânată de niște tineri.Au trecut 5 ani de atunci,dar am avut plăcerea să îl întâlnesc încă de câteva ori mergând pe același drum,cu aceeași bicicletă veche,privind după alte lebede care sunt sau nu mai norocoase decât el.
Comments